„Cafea, am voie?” – cele 50 de umbre ale cafelei

_{„Cafea, am voie?” O intrebare care mi se adreseaza foarte des la cabinet. Ei bine, lucrurile nu sunt doar in alb sau negru, asa ca merita sa scriu un raspuns corespunzator. Daca cafeaua este companionul tau de zi cu zi, acest articol iti dezvaluie dedesubturile unei cani de placere. Cele 50 de umbre ale cafelei.}

In cele ce urmeaza o sa va prezint concluziile unor studii, o sa discut despre mecanismul de actiune si efectele cofeinei, drumul ei prin organism, sensibilitate, toleranta, toxicitate, dependenta si sevraj, in final facand referire la experienta proprie.

Avand in vedere ca parerile autorizate diverg, ca, temporal, observ tendinta in favoarea cafelei, accentul fiind pe beneficii (si unele nefondate stiintific), cu o lista de efecte adverse minimalizata tot mai mult, nu pot sa nu iau in discutie si un aspect economic-industrial care sa directioneze diverse articole, poate chiar si studiile clinice actuale, sau, cel putin, sa influenteze modul lor de redactare.

Astfel, in ultima vreme, se vehiculeaza ideea ca un consum ocazional (insemnand, per ansamblu, <0,5 cani de cafea/zi) ar putea cauza unele probleme, pe cand consumatorii cronici (independent de doza) ar fi feriti de acestea. Ba mai mult, consumul zilnic, regulat, ar avea efecte benefice la bolnavii cu diabet zaharat de tip II, boala coronariana, insuficienta cardiaca congestiva si accident vascular cerebral, inclusiv pe reducerea mortalitatii. Din punct de vedere cardiologic, o sa detaliez cateva aspecte:

Tulburari de ritm cardiac:

• Un articol publicat in 2019 sustine: „consumul de 4 sau mai multe cani de cafea pe zi s-a asociat cu 18% mai putine spitalizari pentru aritmii, incluziv fibrilatie atriala” – un indemn implicit la consumul constant si frecvent. De mentionat ca la realizarea acelui studiu, episoadele asimptomatice de fibrilatie atriala (un fenomen frecvent la varstnici) nu au fost consemnate si nici nu s-a facut distinctia intre cafeaua normala si cea decofeinizata. Ce spune ghidul: „stimulantele precum cofeina pot precipita un episod de fibrilatie atriala”.

Hipertensiune arteriala:

• In privinta hipertensiunii arteriale, consumatorii ocazionali prezinta o crestere acuta a tensiunii la 30-60 de minute de la ingestie, dar nu si consumatorii cronici, desi, la acestia din urma, s-a observat deopotriva cresterea frecventei cardiace si a tonusului simpatic muscular, elemente implicate in patogeneza acestei boli. Altfel, infuzia intravenoasa de cofeina pare sa creasca activitatea nervoasa simpatica si tensiunea arteriala atat la consumatorii ocazionali de cafea, cat si la cei cronici.  O afirmatie interesanta ar fi ca un consum cronic de cofeina suprima variatiile tensionale stres-dependente. Ce spune ghidul: „se va limita cofeina la maxim 300mg/zi; se evita consumul la pacientii cu hipertensiune arteriala necontrolata; cofeina determina cresterea acuta (imediata) a tensiunii arteriale insa utilizarea indelungata nu se asociaza cu cresterea valorilor tensionale sau a riscului cardiovascular”.

Boala cardiaca ischemica:

• Daca vorbim despre infarctul de miocard, un studiu afirma ca expunerea tranzitorie la cofeina creste riscul ischemic, lucru atenuat de cresterea dozelor; alte studii sustin ca nu exista nicio corelatie intre incidenta sindromelor coronariene acute si consumul de cafea, chiar si in cantitati foarte mari; iar unii sunt adeptii curbei in „J” conform careia un consum moderat este inocent, dar ce depaseste 3-4 cani de cafea pe zi ar putea favoriza un infarct de miocard. Pe de alta parte, consumul excesiv de cafea reflecta adesea un stil de viata necorespunzator, sedentar, cu dieta aterogenica, fumat si stres psihic constant. Toate acestea se cumuleaza pe lista factorilor de risc cardio-vasculari, explicand, in parte, asocierea infarctului cu consumul ridicat de cofeina.

Dupa ce am citit ce imi ofera google la o cautare superficiala, am decis sa imi formez propria opinie referitor la subiect, bazandu-ma pe ce mi se intampla mie cand beau cafea, si cautand informatii in partea cea mai constanta a medicinei: fiziologie – farmacologie.

Cum actioneaza:

• principalul mecanism de actiune sta in blocarea efectelor adenozinei prin inhibitia competitia a receptorilor de adenozina; au fost descrise si alte mecanisme, dar acestea intervin numai la doze mari, non-fiziologice de cofeina.

Efectele cofeinei:

• stimuleaza sistemul nervos central – combate somnolenta si induce o stare de alerta;
• promoveaza eliberarea catecolaminelor circulante;
• relaxeaza muschii netezi vasculari cu vasodilatatie secundara – acest efect este insa antagonizat de catecolamine, rezultatul final fiind vasoconstrictia;
• stimuleaza contractia muschiului cardiac (efect inotrop pozitiv) si accelereaza ritmul cardiac (efect cronotrop pozitiv);
• prin efectele anterior mentionate asupra vaselor si inimii, consumul de cafeina mareste tensiunea arteriala cu 5 pana la 10mmHg la consumatorii ocazionali (sub jumatate de cana pe zi), lucru care nu se mai intampla in cazul consumului regulat;
• cu o structura chimica similara teofilinei,  in 1999, FDA a aprobat folosirea ei sub forma injectabila pentru a trata problemele respiratorii (apneea) la nou-nascutii prematuri – la acestia, cofeina stimuleaza centrul respirator din creier cu efect pe ventilatie si frecventa respiratorie, creste contractilitatea diafragmului si exercita un efect bronhodilatator (relaxant muscular al bronhiilor, cauzand dilatarea lor, ceea ce le face mai permisive trecerii aerului);
• promoveaza secretia acida gastrica si creste motilitatea gastro-intestinala;
• actiune diuretica usoara: creste fluxul sangvin renal, creste filtrarea glomerulara si promoveaza excretia de sodiu;
• in combinatie cu unele analgezice ajuta in tratamentul migrenelor, acestea fiind dureri de cap cauzate de vasodilatatia cerebrala, vasodilatatie pe care cofeina o antagonizeaza;
• stimuleaza liza grasimilor, cu eliberarea in sange a acizilor grasi liberi si glicerolului; muschiul foloseste acesti combustibili si isi pastreaza rezerva de glicogen; intrucat mecanismul prin care se intampla acest lucru este neglijabil in vivo, cofeina…nu slabeste!

*Cum majoritatea ne folosim de cofeina in zilele solicitante, am sa ma concentrez putin pe actiunea ei la nivelul sistemulului nervos:

• substratul de actiune al cofeinei este reprezentat de noradrenalina, dopamina si serotonina;
• cofeina creste metabolismul energetic cerebral, dar, in acelasi timp, scade fluxul sangvin si induce si o hipoperfuzie relativa la acest nivel;
• efectele benefice observate in ceea ce priveste invatarea, memoria si performanta cognitiva sunt, mai degraba, legate de o stare de excitabilitate crescuta, vigilenta, atentie, mascarea (nu combaterea!) oboselii precum si scaderea timpului de reactie; nu este eficienta in tratamentul sindromului de hiperactivitate la copii!
• in ceea ce priveste sarcinile complexe, timpul necesar indeplinirii lor este dependent de doza astfel: mai scurt la doze mici (<120mg), prelungit la doze moderate (180-240mg) si cu raspuns bifazic la doze ridicate (>360mg)
• combinata cu consumul de alcool:  in doze <20mg/kgc, cofeina combate tulburarile psihomotorii cauzate de alcool (scade timpul de reactie); in mod surpinzator, insa, dozele mai mari de cofeina chiar amplifica aceste tulburari; pe de alta parte, consumul de cafea, pare sa ajute in controlul alcoolismului, asa ca cei care consuma regulat cafea concentrata vor consuma mai putin alcool;
• exacerbeaza tremorul in boala Parkinson;
• in ceea ce priveste anduranta sportivilor, lucrurile sunt complexe si contradictorii; performanta fizica nu s-a dovedit a fi influentata la consumatorii cronici; efecte benefice pot fi observate, totusi, dupa 4 zile de abstinenta, cu reluarea cofeinei cu 2-3h inainte de efort (consumata la mai putin de 2 ore inainte de efort, cafeua nu aduce imbunatatiri in acest sens);
• intarzie somnul, acesta devine mai superficial, cu precadere la varstnici;
• creste nivelul de anxietate.

Cofeina, in drumul ei prin organism – farmacocinetica:

• este rapid absorbabila prin administrare injectabila sau orala; in cazul ingestiei, prezenta mancarii in tractul digestiv poate intarzia usor acest proces.
• atinge concentratia plasmatica maxima (6-10mg/l) in decurs de 30 minute pana la 2 ore de la administrare.
• se leaga reversibil de proteinele plasmatice, in proportie de 10-30%.
• traverseaza bariera hemato-encefalica si se distribuie in tot organismul.
• efectele ei se observa la 45-60 de minute de la administrarea orala.
• este metabolizata preponderent la nivelul ficatului prin intermediul enzimei CYP1A2: rezulta paraxantina (metabolitul dominant), teobromina si teofilina; aceasta enzima CYP1A2 se prezinta in 2 variante (alele), purtatorii tipului 1A metabolizand mai rapid cofeina decat cei cu 1F.
• metabolitii sunt eliminati prin urina sub forma de urati.
• timpul de injumatatire este de aproximativ 5 ore; scade la 2,5 ore daca fumezi, este crescut la femeile care folosesc contraceptive, creste la 15 ore la gravide si este foarte mare, 100 ore la nou-nascutii prematuri din cauza abilitatii lor reduse de metabolizare; bineinteles, afectiunile ficatului pot determina cresterea acestui timp.
• in general, cafeaua isi face resimtite efectele pana la 6 ore de la ingestie.

Toxicitate:

• efecte adverse usoare: anxietate, neliniste, insomnie, iritabilitate, inrosirea fetei, urinare excesiva, fasciculatii musculare, tremor, frecventa cardiaca crescuta sau batai neregulate, greata, voma, diaree si alte tulburari gastro-intestinale (s-a dovedit ca acestea pot aparea chiar si dupa o singura cana de cafea si depind de sensibilitatea fiecaruia la cofeina).
• in cazuri severe ne putem confrunta cu: dezorientare, halucinatii, convulsii, aritmii cardiace, ischemie (scaderea aportului de sange necesar unui tesut) si infarct; acestea se asociaza de obicei cu o doza de 1g cofeina (15mg/kgc), cu variatii in functie de sensibilitatea fiecarui organism.
• 10-14g de cofeina reprezinta o doza acuta fatala (echivalentul a 75 cani de cafea), decesul survenind prin aritmii cardiace, hipotensiune, infarct, tulburari electrolitice sau convulsii, coma si aspiratie pulmonara.
• supradozajul apare, de regula, la bautorii de energizante in cantitati mari.
• tratamentul presupune intubare, carbune activat si hemodializa; benzodiazepine pentru preventia convulsiilor; fluide intravenoase si vasopresoare in caz de hipotensiune; magneziu si beta-blocante pentru aritmii.

Variabilitatea individuala in ceea ce priveste consumul si efectele cofeinei:

• efectele depind de viteza de evacuare gastrica si absorbtie intestinala, precum si de timpul diferit de metabolizare, in parte dependent de varianta enimatiza CYP1A2 a organismului.
• efectele cofeinei sunt mai reduse la fumatori.
• sensibilitatea creste odata cu inaintarea in varsta, batranii dezvoltand toleranta mult mai greu; varstnicii par mai predispusi la efectele obiective decat la manifestarile subiective ale cofeinei.
• in ceea ce priveste copiii, acestia consuma cofeina sub forma de bauturi racoritoare; la doze de 3mg/kg, ingestia de cofeina nu se face resimtita; la doze de 10mg/kg, efectele sunt mai pronuntate la un copil fata de un adult, insa, per ansamblu, acestea sunt benefice: copii fac mai putine greseli, vorbesc si reactioneaza mai repede; se pare ca acesta cantitate, de 10mg/kg poate cauza efecte adverse la adulti, insa nu si la copii.
• raspunsul la cofeina difera si in functie de tipul de personalitate: introverti vs. extroverti.
• daca consumul matern de tutun si consumul patern de alcool se coreleaza ulterior cu consumul juvenil, la fel si copiii ai caror parinti consuma catitati importante de cofeina, vor fi mari doritori de cafea.

Toleranta, dependenta si sevraj:

• la nivelul sistemului nervos central (spre ex. efectele asupra somnului) dezvoltarea tolerantei este relativ improbabila; la nivel renal, in timp, efectul diuretic scade.
• intreruperea brusca in cazul consumului regulat, poate cauza urmatoarele simptome: apatie, slabiciune, somnolenta, dureri de cap, anxietate, tensiune musculara, tremor ocazional, greata, voma; aceste simptome dispar la reluarea consumului, disparitia lor fiind in stransa legatura si cu o satisfactie psihologica produsa de ingestia de cafea.
• in general, sevrajul apare la 12-24h de la ultima doza si se mentine in jur de 1-2saptamani.
• sevrajul poate fi intalnit si la nou-nascutii ai caror mame au consumat cantitati mari de cafea pe parcursul sarcinii; se manifesta prin iritabilitate, emotivitate excesiva (n-as sti sa va spun cum se manifesta aceasta la sugar) si chiar voma, spune studiul; simptomele dispar in decursul a cateva zile.
• cauza sevrajului este partial explicata de mecanismul de actiune al cofeinei si anume, inhibitia competitiva a receptorilor de adenozina; pentru a contrabalansa acest lucru, in timp, organismul creste numarul acestor receptori, iar odata cu renuntarea rapida la cofeina, adenozina dispune de o plaja mai larga de actiune; acest fenomen ar putea fi responsabil de efectele sedative (somnolenta, eficienta redusa) secundare intreruperii bruste a consumului.

Precautii in caz de:

• anxietate
• stres
• boli cardio-vasculare
• ulcer peptic sau boala de reflux gastro-esofagian
• afectare renala sau hepatica
• convulsii
• sarcina (cofeina in cantitate mare se asociaza cu greutate mica la nastere si creste riscul de avort spontan; se va limita consumul la maxim 200mg zilnic)

Continutul de cofeina per cana, respectiv doza  – cateva exemple orientative:

– ciocolata calda: 25mg

– ceai verde: 29mg

– ceai negru: 47mg

– Coca-Cola: 34mg

– cafea instant: 57mg

– Red Bull:  76mg

– expresso: 77mg

– caffè latte sau cappuccino: 159mg

– cafea macinata: 163mg

Personal, pe propria-mi piele, dupa consumul a 1-2 cani de cafea, frecvent am observat urmatoarele:

• diureza crescuta (mai accentuat in cazul bauturilor carbogazoase de tip coca-cola fata de cafea);
• pirozis (arsuri la stomac), uneori greata;
• agitatie, cefalee (durere de cap, care la mine se manifesta ca o presiune generalizata), „urechi infundate” si chiar tremor al mainilor – efecte mai pronuntate la un consum rapid, neglijabile cand termin cana in 2-3 ore;
• cresterea valorilor tensionale, in cazul meu atingand 140mmHg;
• palpitatii, resimtite sub forma unor batai in plus (extrasistole, pe numele lor stiintific);
• iritabilitate crescuta, cu insomnie, dar cu persistenta starii de oboseala generale.

Interesant ar fi de urmarit, totusi, pentru toata lumea, corelatia stres-cofeina-iritabilitate, sau, mai bine zis, cum influenteaza cofeina bine-cunoscuta asociere stres-iritabilitate. Pentru o interactiune interumana detensionata, astazi va invit, mai degraba, la o cana de ceai! 😉

Referinte generale:

• Caffeine_and_the_central_nervous_system_Mechanisms_of_action_biochemical_metabolic_and_psychostimulant_effects – Brain Research Reviwes, 17 (1992)
• Intermittent Nonhabitual Coffee Consumption and Risk of Atrial Fibrillation: The Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis (2019)
• Coffee consumption and risk of myocardial infarction: a dose-response meta-analysis of observational studies (2018)
• https://www.statpearls.com/kb/viewarticle/18756
• https://www.drugbank.ca/drugs/DB00201
• Guideline for the Prevention, Detection, Evaluation, and Management of High Blood Pressure in Adults – ACC/AHA (2017)
• ACC/AHA/ESC Guidelines for the Management of Patients with Atrial Fibrillation – ACC/AHA/ESC (2001/2014/2019)
• https://examine.com/nutrition/caffeine-consumption/
• https://www.billi-uk.com/caffeine-content-favourite-drinks