La suprafata inimii se gaseste un copacel format din 3 mari artere si ramurile lor. Hipertensiunea, colesterolul rau, inaintarea in varsta, diabetul, fumatul – toate acestea pot contribui la formarea in timp a placilor de aterom, niste depuneri pe peretele vasului de sange, care il ingusteaza progresiv. O placa vulnerabila inseamna o placa predispusa la ruptura. Odata ce ruptura s-a produs se formeaza acolo cheag cu oprirea brusca a fluxului de sange si, implicit, a aportului de oxigen si nutrienti necesari muschiului inimii (asta inseamna ischemie, sau in termeni populari, sufocare). Aceasta piedica trebuie cat mai curand inlaturata cu medicamente care ajuta la dizolvarea cheagului, dar mai ales prin expandarea locala a ceva ce se aseamana unui arc de pix si mentine vasul deschis pentru trecerea sangelui (stentul).
Dar problema nu se termina odata ce fluxul de sange a fost restaurat. Microcirculatia, microvasele sunt responsabile si ele de functionalitatea inimii mai departe. Organismul incearca singur sa se apere si aduna acolo diverse celule care, de felul lor, au rolul de a inlatura o infectie sau de a opri o sangerare. Aceste celule pot sa se aglomereze in microvase si impreuna cu reziduuri din placa mai devreme rezolvata, sa produca blocaje la nivel mai mic unde nu se poate ajunge cu stentul sau nu se poate vedea cu ochiul liber.
Mai mult decat atat, aceste microvase pot fi inghesuite dinafara de edem, un rezultat al inflamatiei intense la acel nivel. Astfel, pentru vasele mici care nu au fost deja dezintegrate prin lipsa prelungita de oxygen cauzata de cheagul initial, atacul vine din dublu sens. Acolo unde leziunea s-a produs, celule rosii ce contin fier gasesc iesire prin peretele deteriorat si formeaza depuneri in locuri neprielnice intretinand astfel inflamatia intr-un cerc vicios. Fibra musculara cardiaca este afectata suplimentar si…nu se mai contracta.
Ce sta in puterea noastra? Timpul. Cu cat trece mai mult timp de la eveniment pagubele se extind si devin iremediabile. Organismul dezorientat se panicheaza si face ravagii. Are nevoie de putin ajutor si de un mic ghidaj in directia favorabila. Asa ca daca nu te tine inima sa mergi la spital, s-ar putea sa nu te tina nici sa ramai acasa.
Nu ma astept ca pacientii sa faca diferentierea durerilor in piept. Mai ales ca nu de putine ori am intalnit in practica mea infarcte cu manifestari atipice. Dar daca te tine in piept, si te tine, si te tine, sau instinctul tau iti spune ca ceva nu e deloc in regula, cauta un medic! Sa iei pastila care trebuie sau sa pui un stent la momentul potrivit nu inseamna sanatate sigura. Dar ajuta! Mult!
Doctor Oana Dragne 