– Nimic nu este static in natura, nici macar Dumnezeu.
– Atunci unde sa-L gasim, daca se misca mereu?
– Pe drum…
din filmul „The two Popes”
Mai jos am reprodus un interviu cu Sir Anthony Hopkins. Nu sunt de acord cu absolut tot ce spune aici, dar ma fascineaza omul asta, prin tot ceea ce am vazut la el si prin ce imi inspira personalitatea lui. Merita citit sau ascultat.
Interviu cu Anthony Hopkins:
„
– Sir Anthony, jucati un personaj care este pios si proiectati o mare piosenie, dar noua ne-ati spus ca nici macar nu sunteti credincios.
– N-am spus asta!
– “Agnostic” ati spus.
– Da, dar… Ce este un agnostic? Este cineva care ar putea avea indoieli. Eu uneori am indoieli, iar alteori nu am. Bineinteles ca mai ai si indoieli, asta face parte din a fi uman. Nu stiu… Nu stiu nimic. Asta este cea mai inalta etica spirituala: sa nu stii nimic.
– Dar credeti ca el avea indoieli? (Papa Benedict al XVI-lea?)
– Bineinteles ca avea. Orice fiinta inteligenta ar avea indoieli. In indoiala se afla piosenia. In indoiala se afla umilinta. Daca ai siguranta, esti mort. Siguranta ii distruge pe oameni. Hitler a distrus 40 de milioane de oameni fiindca era sigur. Stalin a distrus milioane din propriul popor. Siguranta… Fiindca a stiut! Nimeni nu stie… Si cea mai inalta forma de a trai este… sa traiesti in permanenta indoiala.
– Fundamentul credintei nu este acela de a nu avea deloc indoieli?
– Numai daca vorbim despre Inchizitie. Orice fiinta umana care are credinta in Dumnezeu… Nu stiu, nu sunt… Dar bineinteles ca am indoieli. Tot ce stiu este ca exita un mister in viata mea, mai mare decat as putea eu intelege. Nu stiu ce sunt, nu stiu de unde am venit si nici incotro ma intrept. N-am nicio idee despre cine m-a facut. Am venit din mama, tata, bunici, generatii intregi… Dar nu stiu din ce sunt facut. Nu am nicio idee. Dar cred ca sub toate acestea se gaseste ceva miraculos. Toti acesti ani… Am 82 de ani, inima imi bate in continuare, corpul meu functioneaza (din cate stiu eu), ma simt relativ intreg la minte… Dar ceea ce stiu este ca nu stiu nimic. Acum n-am nicio idee, fiindca am trait pana la o asa varsta, incat sa-mi dau seama ca toate cunostintele mele nu au nicio valoare, ca eu insumi nu sunt nimic, ca nu suntem speciali… Odata ce incepem sa credem ca suntem pe deplin unici, ca suntem absolut speciali, atunci viata nu mai merita traita, fiindca nu suntem speciali. Suntem doar cenusa, la final.
– Dar indoiala nu induce frica in inimile oamenilor religiosi?
– Nu. Cine a spus, acum 2000 de ani, cand urmau sa arunce cu pietre in femeia adulterina: “Sa arunce prima piatra cel care nu a pacatuit niciodata.”? Traim intr-o lume atat de rea, atat de ignoranta, a gandirii limitate si a corectitudinii politice. Ca si cum cu totii trebuie sa avem o opinie despre ceva. Dar tot ce s-a intamplat in viata mea, s-a intamplat in ciuda a ceea ce sunt. Fiindca de unul singur sunt nimic. Omul a spus-o acum 2000 de ani: “Singur sunt nimic. Tatal care salasluieste in Mine face totul.” Imparatia Cerurilor din noi… Fie ca esti crestin, credincios, catolic, protestant, musulman sau hindus, este totuna: viata e un vis.
– Cum explicati faptul ca ati atins varful in meseria dumneavoastra?
– Nu am nicio idee. Cum am spus, nu-mi pot asuma creditul pentru nimic. Vedeti, egoul este cea mai periculoasa parte din noi. Egoul este dusmanul. Egoul! Iti trebuie putin, ca sa poti inainta. Dar daca il lasi sa scape de sub control, atunci devii un obsedat de putere. Ii vedeti zilnic in presa. Coruptia corporatiilor, lacomia, puterea, credinta ca sunt zei… Si cu totii vor fi condamnati la sfarsit. Dar nu sunt o persoana religioasa in acel sens… Nu cred in diavol, dar cred ca trebuie sa platim pretul pentru actiunile noastre. Iar daca sunt nemilos sau lipsit de respect fata de cineva, atunci voi plati pentru asta. Astfel, am invatat de-a lungul anilor, incet, fiindca sunt si eu un pacatos ca toti ceilalti, am invatat de-a lungul anilor sa respect oamenii, sa fiu bun. Iar daca sunt nervos pe ceva, foarte bine, sunt nervos. Sunt doar un om. Nu pot sa fiu altceva, nu pot sa fiu un sfant. Asta e tot ce suntem.
„