In promovarea intensa a alimentatiei la san se vehiculeaza aproape constant ideea ca „prin laptele matern se transfera anticorpii de la mama” si ca principalul beneficiu este dezvoltarea si sustinerea imunitatii nou-nascutului. S-ar putea intelege ca orice boala face mama pe parcursul alaptarii, bebelusul care consuma acel lapte va fi protejat. Haideti sa vedem despre ce e vorba cu adevarat!
Sistemul imun
Sistemul nostru imunitar este foarte complex. Anticorpii reprezinta niste proteine (imunoglobuline) care se formeaza ca raspuns la agentii patogeni (virusuri, bacterii, ciuperci si paraziti) cu care intram in contact zilnic. Anticorpii recunosc si ataca portiuni din acesti patogeni, portiuni denumite antigene.
Bebelusul se naste cu un sistem imun imatur, ceea ce il face extrem de vulnerabil la infectii si dependent de transferul imunitatii de la mama lui. Imediat ce intra in contact cu lumea exterioara uterului, el incepe sa produca propriii anticorpi, prin expunerea la diversi patogeni. Pana cand acestia devin suficienti si eficienti, il vor ajuta anticorpii materni transferati prin placenta ”in utero” si anticorpii transferati prin laptele matern, ulterior.
Rolul placentei
La inceput, bebelusul este protejat de bagajul imun mostenit de la mama prin transfer transplacentar, adica anticorpi de tip IgG, care se vor epuiza de-a lungul primelor sase-douasprezece luni de viata (dispar din sange sau devin ineficienti). Acesti anticorpi IgG asigura imunitate sistemica nou-nascutului, protejandu-l intr-o anumita masura de patogenii cu care mama a intrat in contact de-a lungul sarcinii, sau de-a lungul vietii.
Unele studii sugereaza si posibilitatea transferului transplacentar al unor anticorpi tip IgE cu rol protector impotriva alergiilor.
Laptele matern – anticorpii
Desi rolul transferului transplacentar de anticopri este unul bine stabilit, putine se cunosc despre cei care care pot fi transmisi prin laptele matern si mecanismele prin care acestia ar asigura protectia impotriva bolilor neonatale.
Laptele matern contine preponderent anticorpi de tip IgA, in special IgA secretor, numit si „sIgA”.
Acesti anticorpi sunt produsi prin stimularea limfocitelor B si T atunci cand mama intra in contact cu diversi patogeni care ajung la nivelul tractului ei respirator sau al barierei mucoase gastrointestinale si pot fi transferati bebelusului prin alaptare. Nou-nascutul incepe sa sintetizeze propriii anticorpi IgA in jur de o luna de la nastere, atingand nivelul unui adult in jurul varstei de 3 ani. La cei alaptati, acesti anticorpi sunt prezenti in materiile fecale inca din primele zile de la debutul alaptarii, sugerand ca laptele matern ar putea fi singura sursa eficienta de sIgA in prima etapa a vietii, imediat dupa nastere.
Rezistent la actiunea enzimatica si aciditatea gastrica, sIgA formeaza o bariera protectoare la nivelul mucoaselor (mucoasa bucala, stomac, intestin, ocazional tract respirator si trompa lui Eustachio) cu care intra in contact laptele matern, impiedicand atasarea bacteriilor si virusurilor si patrunderea lor in sistemul bebelusului. Protejeaza astfel impotriva bolilor diareice si a unor infectii respiratorii sau care afecteaza urechea medie (exemple: Giardia Lamblia, Vibrio cholerae, E. coli enterotoxigenic, Salmonella, Shigella, Campilobacter, Haemophilus Influenzae, Streptococcus pneumoniae, etc). Nu este, insa, vorba de o protectie sistemica, dar de o protectie localizata la nivelul intestinului care ar reduce riscul contractarii unor infectii cu aceasta poarta de intrare.
Laptele matern contine si anticorpi de tip IgG, IgM si IgE care contribuie si ei in aparare, insa in proportie mai mica.
IgG din laptele matern sunt in mare parte distrusi la nivelul tractului gastro-intestinal. La unele specii de animale (rozatoare, bovine, feline, etc.) IgG ajung in circulatia neonatala traversand epiteliul intestinal (transcitoza). La oameni, intestinul nu permite acest lucru, bariera mucoasa inchizandu-se la nastere. Prin urmare, IgG specifici aparuti la mama in urma contractarii anumitor infectii nu protejeaza nou-nascutul. (Studiile au aratat ca la prematuri, bariera mucoasa se inchide ceva mai tarziu, aici anticorpii IgG putand avea un oarecare rol – sunt necesare cercetari suplimentare.)
Laptele matern – alti constituenti
Cand vorbim de laptele matern si apararea imuna, trebuie sa amintim ca el nu contine doar aticorpi, dar si alte substante cu rol in dezvoltarea sanatoasa a bebelusului, ce pot fi implicate direct sau indirect in rezistenta anti-infectioasa. Foarte probabil, componentele laptelui matern actioneaza sinergic in colonizarea microbiomului, anihilarea patogenilor si slefuirea raspunsului antialergic sau autoimun. Printre acestea se numara:
- Lactoferina – se leaga de fier, blocand cresterea bacteriilor daunatoare dependente de fier, precum E.Coli si Salmonella; are si o actiune antivirala impotriva HIV, CMV, herpes simplex, HCV, HBV, rotavirus, poliovirus, adenovirus, virusului respirator sincitial, s.a.
- Lizozim – o enzima care descompune peretele bacterian, distrugand astfel bacteriile daunatoare.
- Probiotice: lactobacili si bifidobacterii – contribuie la formarea microbiomului
- Prebiotice: oligozaharide – hranesc flora comensala benefica (bacteriile „bune”, ca de exemplu bifidobacteriile), sustinand dezvoltarea unui microbiom sanatos. De asemenea, imita receptori virali, concurand cu atasarea virusurilor de celulele gazda.
- Celulele albe (sau leucocitele: limfocite, macrofage) – lupta impotriva infectiilor direct la nivelul tractului digestiv.
- HAMLET (human alpha-lactalbumin made lethal to tumor cells) – o proteina care distruge celulele tumorale si are actiune bactericida impotriva M. tuberculosis, H. influenzae si Streptococcus pneumoniae.
- Molecule de micro-ARN – nu sunt afectate de aciditatea gastrica si sunt bine absorbite din tractul gastrointestinal al nou-nascutilor; acest micro-ARN este un regulator al sistemului imun, contribuie la dezvoltarea si diferentierea limfocitelor B si T.
- Celule stem – au rol in dezvoltarea creierului, intestinului si a sistemului imun.
- Factori de crestere – promoveaza repararea tisulara, vindecarea leziunilor intestinale si intaresc organele.
- DHA legat de fosfolipide (mai usor de absorbit decat varianta din formulele de lapte) si ARA in forma cea mai biodisponibila – foarte importante pentru dezvoltarea creierului si a vederii.
- Hormoni (oxitocina, leptina), alte proteine si diverse componente antiinflamatorii – regleaza si sustin cresterea si metabolismul. Lipaza are rol in liza grasimilor. Zerul si caseina se regasesc in proportia ideala in laptelel matern astfel incat sa usureze digestia (colicile, constipatia si refluxul fiind complicatii care apar, se presupune, cu frecventa mai mica la bebelusii alaptati). Oxitocina faciliteaza retractia uterului dupa nastere pe masura ce mama alapteaza si intareste conexiunea mama-bebelus, fiind denumit si hormonul dragostei.
Laptele matern – adaptabilitate
O caracteristica interesanta a laptelui matern este modul in care isi schimba compozitia in functie de mediu si de necesitatile bebelusului.
Sistemul imun al fiecarei persoane este unic, personalizat in functie de patogenii cu care ia contact. Mamele sunt in stransa legatura fizica cu bebelusii lor si impart acelasi mediu de viata, de aceea, pe parcursul alaptarii, vor forma anticorpi adaptati la nevoile amandurora. Colostrumul, laptele de inceput, este mai bogat in proteine si, implicit, in anticorpi. Laptele matur este mai bogat in celule stem decat colostrumul.
Laptele matern si microbiomul intestinal
Microbiomul gastrointestinal joaca un rol esential in nutritie, metabolism, imunitate, si, posibil, in reactiile comportamentale si emotionale.
Astfel, un alt mod prin care sIgA din laptele matern isi exercita functia de aparare este favorizarea dezvoltarii unui microbiom puternic, sustinand sanatatea pe termen lung. Microflora se aseaza pe aceasta pelicula fina de IgA de la nivelul celulelor epiteliale intestinale.
Afectarea microbiomului intestinal se intalneste mai frecvent la bebelusii care nu au fost alaptati si se traduce prin producerea crescuta de citokine care sunt in stransa legatura cu aparitia bolilor inflamatorii. Anticorpii sIgA din laptele matern previn activarea imuna, in acest caz referindu-ne la atacul organismului indreptat asupra bacteriilor comensale. Este posibil ca, prin acest mecanism, sIgA sa previna si reactiile inflamatorii exagerate.
Un microbiom sanatos contribuie la reducerea incidentei si gravitatii bolilor diareice, astmului si a altor alergii, dar si a unor boli autoimune.
Rolul protector al laptelui matern – ce spun studiile
- Infectiile de ureche medie. Dupa o evaluare din 2015 care a cuprins 24 de studii s-a observat ca alaptarea exclusiva timp de 6 luni de la nastere scade riscul de aparitie a infectiilor de ureche medie cu 43% pana la varsta de 2 ani.
- Infectiile de tract respirator. Un studiu cuprinzator din 2017 arata ca alaptarea exclusiva timp de 6 luni de la nastere reduce riscul infectiilor de tract respirator pana la varsta de 4 ani.
- Infectiile intestinale. Un studiu din 2010 arata ca alaptarea exclusiva timp de 6 luni de la nastere reduce riscul infectiilor gastro-intestinale. Alaptarea se asociaza cu o reducere de 50% a episoadelor diareice si o reducere de 72% a internarilor datorate acestora afirma un studiu din 2016. Acest lucru este foarte important in tarile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare, unde Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, boala diareica reprezinta a doua cauza de mortalitate la copiii pana in 5 ani. Nivelurile IgA se coreleaza cu eficacitatea vaccinarii anti-rotavirus, avand un rol de protectie si in cazul expunerii naturale la infectie.
- Enterocolita necrotizanta. La copii nascuti prematur hraniti cu lapte matern s-a observat o reducere cu 60% in aparitia enterocolitei necrotizante, o boala cu morbimortalitate ridicata, afirma un studiu din 2019.
- Boli inflamatorii diverse. Este posibil ca alaptarea sa reduca incidenta bolilor inflamatorii intestinale cu 30% sugereaza un alt studiu din 2009. Este important sa ne legam aici de capacitatea incredibila de adaptare a compozitiei laptelui matern la necesitatile nou-nascutului (atunci cand alaptarea se realizeaza direct la san si exista un interschimb de microbi), precum si la mediul de viata. Spre exemplu, mamele care traiesc in tari subdezvoltate, au expunere larga la numerosi patogeni si vor produce mult mai multe citokine proinflamatorii necesare in apararea antiinfectioasa a bebelusului. Daca mama emigreaza catre tarile evoluate, productia abundenta de citokine in laptele matern se mentine, iar surplusul acesta poate rezulta, din contra, intr-o incidenta mai mare a bolilor inflamatorii. Cu fiecare alta sarcina cantitatea de citokine prezente in laptele matern este mai redusa.
- Diabetul. Prin analiza mai multor studii s-a observat ca alaptarea ar putea reduce cu 24-35% incidenta aparitiei diabetului zaharat la acesti copii.
- Leucemia infantila. Mai multe studii afirma reducerea aparitiei leucemiei cu cca. 20% la copiii alaptati la san.
- Obezitatea. Se presupune prin evaluarea mai multor studii ca alaptarea ar asigura si o protectie impotriva obezitatii sau supraponderalitatii.
- Alergiile. Rolul protector impotriva dezvoltarii astmului sau altor alergii, precum si a bolilor autoimune mai tarziu de-a lungul vietii, este unul controversat. Nu exista un consens asupra rolului laptelui matern impotriva reactiilor alergice (precum eczeme sau astm bronsic), fie ca vorbim de reducerea aparitiei acestora sau a severitatii lor. Studiile sugereaza ca sIgA previne diseminarea alergenilor dincolo de bariera mucoaselor pe care le acopera (previn trecerea alergenilor in circulatia sangvina, limitand raspunsul imun fata de acestia). Sunt studii care sugereaza o incidenta mai mica a intolerantei la laptele de vaca la copiii alaptati la san, precum si o frecventa mai mica a alergiei la alune, daca mama a consumat alune pe parcursul alaptarii. Alte studii afirma, insa, ca mamele astmatice produc un lapte foarte bogat in neutrofile care ar favoriza intoleranta fata de laptele de vaca la fat. In functie de stilul de viata si profilul alergic al mamei, alaptarea ar putea chiar sa induca o sensibilizare la anumiti alergogeni. Sunt foarte multi factori care pot influenta aparitia alergiilor astfel incat este greu sa privim izolat rolul laptelui matern.
Laptele matern – alte beneficii
La fel ca celulele interschimbate transplacentar, celulele transferate prin laptele matern pot supravietui mai multi ani in sistemul bebelusilor alaptati, avand rol in repararea tisulara, modularea si maturarea eficienta a sistemului lor imun. In mod interesant, ele pot favoriza toleranta la un antigen matern non-mostenit, putand facilita, la nevoie, acceptarea unei grefe de la mama.
Alaptarea aduce unele beneficii si pentru mama, printre care reducerea riscului de dezvoltare a cancerului de san.
Ce se intampla cu laptele matern donat?
Trebuie tinut cont ca laptele matern donat contine anticorpi specifici mediului mamei donatoare care pot sa nu fie in deplina congruenta cu necesitatile bebelusului care nu a intrat in contact cu ea. De asemenea, de cele mai multe ori, laptele donat nu se consuma proaspat. Este vorba de un lapte muls, care trece adesea prin mai multe cicluri de inghetare-dezghetare si printr-un proces de pasteurizare pentru a inactiva virusurile si a ucide bacteriile. Toate aceste lucruri diminua calitatea laptelui si scad rata de supravietuire si activitatea anticorpilor continuti.
Vaccinurile
Ce se intampla cand mama se vaccineaza in timpul sarcinii?
Unele vaccinuri sunt contraindicate in sarcina. Altele sunt, poate, unul din cele mai valoroase lucruri pe care mama le poate oferi viitorului bebelus, prin sinteza de anticorpi IgG si transferul transplacentar al acestora.
Ce importanta are calendarul de vaccinare al nou-nascutului?
Anticorpii transferati de la mama la fat prin intermediul placentei pot sa limiteze raspunsul la vaccin al bebelusului, prin capturarea antigenului procurat prin vaccin, inhiband inducerea unui raspuns imun de novo la bebelus. Atata timp cat in sistemul bebelusului persista anticorpii obtinuti de la mama, eficienta unor vaccinuri efectuate la bebelus este nula sau, cel putin dubitabila. Asa se intampla in cazul antitetanos, antipolio, antirujeolic, daca aceste vaccinuri sunt facute mai devreme decat indica calendarul de vaccinare. Inca exista controverse daca anticorpii din laptele matern se comporta la fel cu cei care traverseaza placenta, studiile actuale pledand, mai degraba, pentru un rol adjuvant in obtinerea unui raspuns imun puternic decat in inhibarea imunitatii induse de vaccin.
Alaptare vs. vaccinare?
In niciun caz alaptarea nu poate substitui vaccinarea nou-nascutului impotriva agentilor infectiosi. Vaccinurile stimuleaza sistemul imun al bebelusului sa-si creeze protectie pe termen lung impotriva bolilor precum rujeola, poliomielita sau tusea convulsiva. Alaptarea nu produce acel tip de memorie imuna!
Formulele de lapte praf
Formulele de lapte sunt sigure si complete nutritional.
Pe piata exista variate formule de lapte cu o compozitie in continua imbunatatire, cat mai apropiata de cea laptelui matern, cu un raport optimizat de proteine, glucide, lipide, unele chiar cu constituenti benefici precum DHA, EPA, fibre, bifidobacterii, taurina, etc. Principala diferenta ramane, insa, lipsa celulelor vii, acestea neputand (inca) face parte dintr-un produs de sinteza cu administrare orala. In privinta anticorpilor, exista cateva formule, imbogatite cu colostru bovin, adica imunoglobuline bovine, rezistente partial la digestie, ce actioneaza in lumenul intestinal. Administrarea imunoglobulinelor in acest fel este limitata actual din cauza procesarii termice care le inactiveaza si a potentialului alergogen. Daca este nevoie de imunitate pasiva sistemica, imunoglobulinele se pot administra intravenos sau subcutan.
Diferente formule de lapte praf – lapte matern:
- Nu contin celule imune (leucocite, macrofage) sau anticorpi.
- Nu contin celule stem sau factori de crestere
- Nu contin oxitocina
- Probioticele si prebioticele sintetice nu sunt la fel de eficiente ca cele naturale, vii: probioticele sunt crescute in laborator si nu supravietuiesc la fel de bine in tractul intestinal al nou-nascutului, iar prebioticele sunt de 2-3 tipuri, comparativ cu laptele matern care contine in jur de 200 tipuri.
- DHA extras din alge sau ulei de peste, legat de trigliceride sau esteri si ARA sintetice nu sunt atat de usor absorbabile.
- Nu ofera protectie personalizata, adaptativa:
- este aceeasi compozitie in fiecare sticla,
- nu se modifica dupa factorii de mediu sau expunerea mamei, respectiv a bebelusului la patogeni
- nu-si ajusteaza nivelul de grasimi, proteine si zaharuri continuu, in functie de necesarul bebelusului (exista, totusi, formule adaptate categoriilor de varsta – 0-6 luni, 6-12 luni, etc.)
Sigur, aceste diferente sunt valabile atunci cand vorbim despre constitutia laptelui matern in conditii ideale. Sa nu uitam, insa, de numeroasele variabile, cum ar fi stilul de viata al mamei, indeosebi stresul si alimentatia, factori care modifica semnificativ calitatea si cantitatea laptelui produs. In plus, atentia si grija mamei la toate aceste lucruri, complianta bebelusului, pot ingreuna suplimentar perioada lauziei, in unele cazuri facand ca laptele matern sa nu mai fie alegerea cea mai usoara si, implicit, ideala.
Concluzii
Alaptarea creeaza un echilibru intre lupta antiinfectioasa si toleranta la factorii de mediu inofensivi (bacteriile comensale) cu favorizarea formarii microbiomului sanatos. Acest proces intareste si stabileste traiectoriile sistemului imun neonatal, contribuind la protectia nou-nascutului.
Oricat de avansate ar fi, formulele de lapte nu pot replica constitutia vie, dinamica, personalizata si componentele bioactive ale laptelui matern. Intodeauna se prefera alaptarea. Sa nu uitam, insa, ca beneficiile mentionate sunt in stransa legatura cu sanatatea si stilul de viata al mamei. Sunt si situatii in care o formula de calitate, fara ulei de palmier, imbogatita cu prebiotice/probiotice, DHA, taurina, poate fi o optiune foarte buna. De asemenea, exista suplimente separate cu DHA de foarte buna calitate sau cu bifidobacterii.
De retinut ca anticorpii din laptele matern nu ajung in circulatia sangvina a nou-nascutului! Pentru virusuri cu care mama a intrat in contact inainte sau pe timpul sarcinii (fie prin expunere directa, fie prin vaccinare), ea produce anticorpi pe care ii transmite fatului transplacentar! (Aici exista particularitarti in functie de tipul de virus). Doar acestia au efect sistemic. Asadar, laptele matern ajuta in apararea antiinfectioasa, oferind un anumit suport imun, dar, mai degraba de sustinere si nu directionat fata de un anumit virus. Acest rol de sustinere a sistemului imun este responsabil si de rata mai redusa a complicatiilor, atunci cand bebelusul alaptat la san contracteaza o infectie.
Sustin si recomand alaptarea atunci cand aceasta se desfasoara natural si fara eforturi foarte mari. Pana unde este oare sanatos sa mergem atunci cand apar diverse impedimente? Exista astazi cursuri de alaptare, consultanti, pompe de san, dispozitive de hranire SNS, stimulatoare precum ceaiuri si pastile. S-ar putea ca incercarea obsesiva de a reusi sa alaptam eficient sa ne distraga atentia de la alte lucruri mai importante de care avem nevoie noi si copilul nostru.
Luand cunostiinta de toate informatiile de mai sus, voi cat de departe ati merge cu alaptarea?
Nota: acest articol nu reprezinta o recomandare medicala si nu inlocuieste sfatul personalizat la cabinet. Verificati, de asemenea, daca aveti o contraindicatie sa alaptati impreuna cu medicul dvs. curant.
Bibliografie:
Breastfeeding and metabolic programming, Ozlem Naciye Sahin, Despina D. Briana, Gian Carlo Di Renzo, Springer 2023
Transfer of antibody via mother’s milk, Philippe Van de Perre, Vaccine, Volume 21, Issue 24, 28 July 2003, Pages 3374-3376
The multifaceted roles of breast milk antibodies, Caroline Atyeo, Galit Alter, Cell, Volume 184, Issue 6, 18 March 2021, Pages 1486-1499
Antibodies, the Immune System, & Breastfeeding: The Basics, Jordan Burkham, MSII, Kaytlin Krutsch, PharmD, MBA, BCPS, Breastfeeding, July 15, 2021
IgG Antibodies in Breast Milk Help Shape Infants’ Gut Bacteria and Immunity, Dr. Katherine Sanidad, Dr. Melody Zeng, Dr. Mohammed Amir, Gale and Ira Drukier Institute for Children’s Health, Government and Community Affairs, Pediatrics, Research, News from WCM, June 10, 2022
How Maternal Immunization Works and Why It’s Important for Your Child, Jodi Helmer, Monday, June 5, 2023
Breast Milk Shows Promise for Treating COVID-19 and Protecting Babies, By Professor Jennifer Hahn-Holbrook and graduate student Jessica Marino, December 14, 2020
Antibody Type, Specificity, and Source Influence Their Survival in the Infant Gut, Sandeep Ravindran, Ph.D., Issue 89, 2019
Human Breast Milk: From Food to Active Immune Response With Disease Protection in Infants and Mothers, Gatien A. G. Lokossou, Léonce Kouakanou, Anne Schumacher, Ana C. Zenclussen, Front Immunol. 2022
Immunoglobulin and protein levels in breast milk produced by mothers of preterm infants, Chandra R., Nutr Res. 1982
Immunologic factors in human milk during the first year of lactation, Goldman A.S., Garza C., Nichols B.L., Goldblum R.M., J Pediatr. 1982
Comparison of human milk immunoglobulin survival during gastric digestion between preterm and term infants, Demers-Mathieu V., Underwood M.A., Beverly R.L., Nielsen S.D., Dallas D.C., Nutrients, 2018
Prolonged and exclusive breastfeeding reduces the risk of infectious diseases in infancy, Duijts L., Jaddoe V.W., Hofman A., Moll H.A., Pediatrics, 2010
Inactivation of human immunodeficiency virus type I in human milk: Effects of intrinsic factors in human milk and of pasteurization, Orloff S.L., Wallingford J.C., McDougal J.S., J Hum Lact., 1993
Transfer of antibody via mother’s milk, Philippe Van de Perre, Vaccine, Volume 21, Issue 24, 2003, Pages 3374-3376
Breast Milk Antibodies and Their Magic Benefits, medically reviewed by Karen Gill, M.D. — written by Catherine Crider, updated on June 2, 2021
Doctor Oana Dragne 